Romanian History and Culture

A Library of Knowledge from the Web. An Educational Website

Statul roman nu are bani sa sape dupa aur  (Romanian Only)                                           

 

Statul nu mai are bani să sape după aur

Autor: Raluca Stepanov

Preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale consideră că aurul românesc ar trebui valorificat.

În timp ce o parte a societăţii civile susţine că aurul din munţii României nu trebuie adus la suprafaţă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, este de părere că acesta ar trebui valorificat.

Totuşi, Pătruţi a admis, în cadrul primei întâlniri intitulate "Piaţa mondială a aurului şi rezervele din România" - organizată de Editura Evenimentul şi Capital, ca parte a campaniei care va găzdui o serie de dezbateri privind proiectul Minier Roşia Montană - că exploatarea metalului preţios ar trebui făcută la momentul potrivit. "Orice rezervă, că este de aur sau alt metal, poate fi valorificată la un moment dat. Totuşi, depinde de foarte mulţi factori. Decizia îi aparţine investitorului, în funcţie de beneficiul pe care îl poate obţine. Altfel, nimeni nu este dispus să-şi rişte banii într-o afacere care nu aduce profit. Exploatarea aurului, în momentul de faţă, este o afacere bună, este o oportunitate. Dar, cu toate că avem această oportunitate, practic din 2006, de când statul român a eliminat subvenţiile din mi nerit, nu mai avem producţie de aur în România. Toate minele sunt închise. În momentul de faţă, noi exploatăm un singur zăcământ, de cupru", a explicat pre şedintele ANRM.


La rândul său, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, este de părere că înainte ca o mină de aur să fie redeschisă de către stat, autorităţile ar trebui să aplice o ecuaţie: costurile exploatării şi cât câştigă cel care exploatează. "Tare mă tem că sunt mari costurile şi nu ştiu cât ar putea să vândă în momentul de faţă România, pentru că aurul se vinde pe piaţa internaţională", a declarat Vasilescu.

Putem exploata anual cât Finlanda


Potrivit expertului superior din cadrul ANRM, Ştefan Hârşu, costurile redeschiderii minelor şi exploatării lor sunt foarte mari, iar statul nu-şi permite în momentul de faţă să facă o asemenea investiţie.

Pe de altă parte, Alexandru Pătruţi a explicat că, dacă România ar da undă verde exploatării aurului, ar putea produce cât Finlanda, cel mai mare producător european de aur: "La nivel naţional, rezervele de aur aflate în subsolul României sunt informaţii clasificate. Dar putem să discutăm despre datele deja publice, cum ar fi Roşia Montană, unde cantitatea vehiculată este de aproximativ 200-300 de tone de aur. Finlanda produce în jur de 11 tone pe an. Dacă ne gândim că Roşia Montană are 250 de tone, pe care doreşte să le exploateze în 20 de ani, a jungem la o producţie anuală de aur, numai din zăcământul Roşia Montană, comparabilă cu cea a celui mai mare producător de aur din Europa".

"Aurul în vremuri de criză"


Întrebat, în cadrul dezbaterii, de către moderatorul întâlnirii, Robert Turcescu, dacă statul ar trebui să demareze exploatarea aurului, în contextul actualei crize economice şi a evoluţiei preţului aurului, Adrian Vasilescu a explicat că aurul în vremuri de criză poate fi numit manta de vremea rea.

"Întotdeauna a fost o manta de vremea rea. Mai ales la noi, unde există un mit al aurului, mit care este impregnat la români. Din păcate, ducem aurul ca valoare dincolo de ce poate fi el în realitate: de la poeţi până la oameni de ştiinţă au crezut, de-a lungul vremurilor, că aurul ar putea fi mijlocul de bogăţie pentru oameni din această ţară. Niciodată, pentru nimeni, aurul nu a fost mijloc de îmbogăţire, decât pentru ruşi în vremurile de dinainte de ’89. De câte ori era o secetă puternică în Rusia, scoteau câteva vagoane pe piaţa mondială a aurului şi aduceau înapoi vagoane pline cu cereale", a mai spus Vasilescu.

Totuşi, reprezentantul BNR a explicat că rezerva naţională de aur a fiecărei ţări este importantă. De exemplu, România ocupă locul 30-31, cel puţin la nivelul băncilor centrale: "Suntem întro poziţie dincolo de medie. Media este între 100-150 de tone de aur, cam cât are România".

În opinia reprezentantului Băncii Centrale, de foarte multe decenii, americanii încearcă să imprime lumii o detaşare de aur, cel puţin de aurul monetar. Acesta a explicat că americanii au încurajat atât FMI-ul, cât şi băncile centrale să vândă aur, plecând de la ideea că, din totalul rezervelor internaţionale ale unei bănci centrale, aurul nu trebuie să reprezinte mai mult de 10%- 15%. Iar, potrivit calculelor, toată rezerva monetară a României este de 36 de miliarde de euro, valoarea aurului fiind de 3,4 miliarde de dolari. Pe de altă parte, SUA nu au vândut nici un gram.

OPINII

"BNR nu mai cumpără aur din mai multe motive. Eu vă spun unul singur: dacă ar cumpăra aur din ţară, ar însemna să plătească TVA. (...) dacă am fi nevoiţi să cumpărăm aur, n-am cumpăra aur din România. Am cumpăra din afară, pentru că este cu 24% mai ieftin"

"Înainte ca o mină de aur să fie redeschisă, a u to ri tăţile să aplice o ecuaţie: cos turile exploatării şi cât câş tigă exploatatorul. Mă tem că sunt mari costurile şi nu ştiu cât ar putea să vândă România, pentru că aurul se vinde pe piaţa in - ternaţională"

ADRIAN VASILESCU, consilier al guvernatorului BNR

BILANŢUL EXPLOATĂRILOR

Mitul "munţii noştri aur poartă" s-a schimbat


Potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, mitul "munţii noştri aur poartă" este altfel în ziua de azi. "Dacă vorbim la scară istorică, mitul «munţii noştri aur poartă» este altfel în ziua de azi. S-au explotat vreo 2.000-2.500 de tone de aur, ceea ce clasează ţara noastră pe un loc onorabil, în primele zece ţări", a precizat Alexandru Pătruţi.

Potrivit datelor oferite de preşedintele ANRM, în perioada interbelică, societatea Mica a explotat în jur de 50 de tone de aur, iar, în perioada romană, se presupune că romanii au luat din Dacia între 200 sau 500 de tone de aur.

Pe de altă parte, Banca Naţională a României crede într-un echilibru al aurului şi a celorlalte valute aflate în rezerva BNR deşi, de cinci-şase ani, nu mai cumpără aur. "BNR nu mai cumpără din mai multe motive. Eu vă spun unul singur: dacă ar cumpăra aur din ţară, ar însemna să plătească TVA. În momentul de faţă, noi, dacă am fi nevoiţi să cumpărăm aur, nam cumpăra aur din România. Am cumpăra din afară, pentru că este cu 24% mai ieftin", a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

EVZ SPUNE DA IMPLICĂRII


Dacă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Banca Centrală a avut o rezervă de 250 de tone de aur, în prezent o asemenea cantitate nu ar mai fi justificată, susţin specialiştii. Potrivit consilierului guver natorului BNR, Adrian Vasilescu, în 1943 rezerva Băncii Centrale era aşa de mare încât autorităţile germane au afirmat că leul este moneda cea mai bine acoperită din Europa. Acesta a explicat că, la acea vreme, erau alte legi şi alte reguli. "Oricât am mai vrea, leul nu mai poate fi acoperit în prezent cu aur", a adăugat acesta.

Nu se mai poate exploata aur ca înainte de ‘89


"Noi avem acum un leu care, în februarie 1998, a devenit pe jumătate convertibil şi, la 1 septembrie 2006, a devenit în totalitate convertibil. Asta face ca lucrurile să fie cu totul altfel. Cea uşescu subvenţiona explotarea minieră la greu, pentru că leul nu era convertibil. Pe el îl interesa un singur lucru: ce dolar poate să aducă în ţară contra aurului pe care îl scotea. Şi, când aurul nu a mai reuşit să aducă dolari, a luat o parte din producţia de aur de la Banca Naţională şi a vândut-o. În ultimii ani ai vieţii lui, pentru că a văzut că rezerva de aur este de fapt importantă, a stopat vânzarea şi a început din nou să mărească rezerva de aur. Acum suntem pe o piaţă deschisă, cu un leu convertibil", a mai spus Vasilescu. Cât priveşte redeschiderea minelor de aur din România, preşedintelele ANRM, Alexandru Pătruţi, consideră că statul ar putea face acest lucru de unul singur numai dacă ar avea capacitatea de a asigura sub venţio narea respectivelor exploatări, ceea ce este puţin probabil, din lipsa resurselor băneşti. De aceeaşi părere este şi consilierul guvernatorului BNR. "Oportuni tatea redeschiderii minelor de către stat depinde de raportul cost-beneficiu de exploatare, iar subvenţii de la buget pentru ace ste exploatări nu văd cum ar putea fi posibile", a conchis Vasilescu.

În aceste condiţii, şansa României de a valorifica resursele de aur de care dispune pare să depindă, cel puţin pentru moment, de identificarea unor investitori privaţi care să aibă capacitatea de a finanţa lucrări de o asemenea anvergură.

Dezbatere EVZ

Editura Evenimentul şi Capital spune povestea muntelui de aur. Publicaţia noastră a lansat o serie de dezbateri despre cum ar trebui exploatat aurul din Apuseni şi care sunt condiţiile în care extracţia bogăţiei din subsolul României se poate face fără a leza zona, vieţile locuitorilor şi, nu în ultimul rând, mediul. Iar, pe evz. ro se poate urmări filmul dezbaterii. Practic, încercăm să stabilim negru pe alb efectele economice, sociale şi ecologice ale unui astfel de proiect minier.

DILEMĂ

Investiţiile legate de redeschiderea minelor de aur, prea mari pentru sta


În timp ce consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat că, în urmă cu 10 ani, aurul a devenit o marfă ca oricare alta, iar verificarea calităţii şi marcarea acestuia s-au mutat de la Banca Centrală la Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, reprezentanta Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din ASE, Afrodia Iorgulescu, susţine că aurul nu poate fi văzut aşa şi că rezervele de metale preţioase din subsolul ţării ar trebui exploatate numai de către stat.

"Pentru că a crescut şi preţul cuprului, statul a redeschis, acum aproximativ un an, mina de la Roşia Poeni. Şi, pentru prima dată, este pe profit. Aşa se putea face şi cu minele de aur, având în vedere că preţul aurului este într- o continuă creştere. Una, cel puţin, trebuie să fie redeschisă", este de părere Iorgulescu.

În opinia acesteia, bogăţia galbenă a României ar trebui păstrată în subsol pe motiv că aurul este folosit "doar pentru a se face speculaţie".

"Nu trebuiau lichidate întreprinderile de aur"


Inginerul Gheorghe Manea, de la Institutul pentru studiul amenajării şi folosirii surselor de energie, crede că statul nu ar fi trebuit să închidă întreprinderile care se ocupau cu exploatarea aurului. "Dacă un produs este cotat la Bursă, iar la un moment dat producţia lui nu mai este rentabilă, nu se distruge, nu se lichidează întreprinderea, ci se intră în conservare până când conjuctura va fi din nou favorabilă", a explicat Manea.

Acesta a dat ca exemplu cazul de la Baia Mare, unde, după accidentul de mediu din 2000, firma a sistat producţia, şi-a pus în conservare fabrica şi, după ce s-au liniştit apele, s-a întors şi a continuat producţia. "Nici Germania nu a distrus fabrica de exploatare a aurului, deşi a trecut războiul peste ea. Germanii au respectat o regulă banală a economiei de piaţă. Or, la noi, s-au închis fabricile când preţul aurului era mic şi nu s-a respectat regula simplă aplicată de Germania", a conchis inginerul.

Statul nu ar putea administra exploatările miniere

Şi, pentru că nu mai există infrastructura necesară, iar majoritatea minelor sunt în paragină, redeschiderea lor ar costa prea mult statul. Practic, o asemenea investiţie nu poate fi suportată din banii publici, a explicat Pătruţi. Pe de altă parte, Manea a subliniat că redeschiderea minelor ar trebui făcută doar de stat, deşi a admis că autorităţile nu vor putea administra aşa cum trebuie exploatările miniere. Motivul: inginerul este de părere că orice proiect minier privat nu va aduce foarte mulţi bani la bugetul de stat

 

 

 

 

Aurul romanesc la fel de bun ca si cel african

Aurul românesc, la fel de bun ca şi cel african"
Autor:  Raluca Stepanov

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a lăudat calitatea aurului de la noi, într-o dezbatere organizată de Editura Evenimentul şi Capital.
Sursa: REUTERSCalitatea metalului preţios care se găseşte pe teritoriul României e comparabilă cu cea a aurului sud-african (unul dintre cele mai apreciate), a precizat ieri consilierul guvernatorului Băncii Naţio nale a României (BNR). Aprecierea a fost făcută în cadrul primei întâlniri organizate de Editura Evenimentul şi Capital, ca parte a campaniei care va găzdui o serie de dezbateri privind proiectul minier Roşia Montană.
În ceea ce priveşte exploatarea aurului de către statul român, Adrian Vasilescu este de părere că autorităţile ar trebui să facă un calcul cost-beneficiu, pentru a stabili dacă statul îşi permite să aducă aurul la suprafaţă.
"Costurile exploatării sunt foarte mari şi nu ştiu cât ar putea să vândă statul aurul pe piaţa in ternaţională", a explicat Vasilescu. În continuare, Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a susţinut că, dacă s-ar da drumul proiectelor de exploatare de aur în ţara noastră, România ar putea ajunge la nivelul primului producător de aur la nivel european, Finlanda.

 

 

 

Aurul şi platina au căzut din cer în urmă cu 4 miliarde de ani

Aurul şi platina au căzut din cer în urmă cu 4 miliarde de ani

Aurul, platina şi alte metale preţioase şi căutate sunt accesibile omului în prezent datorită unui bombardament cu meteoriţi la care ar fi fost supusă Terra în urmă cu 4 miliarde de ani, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol, publicat în Nature.

Aurul şi platina au căzut din cer în urmă cu 4 miliarde de ani (Imagine: Mediadfax Foto/AFP)

Deşi metalele preţioase sunt foarte rare la suprafaţa Terrei, ele ar trebui să fie şi mai rare , dacă se iau în considerare condiţiile în care planeta s-a format, în urmă cu 4,5 miliarde de ani.

În timp ce elementele din care este compusă Terra erau pe cale să se unească, după Big Bang, coliziuni formidabile cu corpuri uriaşe - de dimensiunea Lunii până la cea a lui Marte - au antrenat emisii de căldură care au determinat topirea materiei.

În oceanul de magmă astfel creat, fierul s-a separat de silicaţi (minerale care compun scoarţa terestră în proporţie de 97%) şi s-a adunat spre centrul Terrei. Metalele preţioase sunt atrase de fierul în stare lichidă. Aceste elemente "siderofile" (aflate în zona centrală a globului pământesc, cu afinitate pentru fier) au fost atrase de fierul în stare lichidă din centrul planetei noastre, părăsind scoarţa terestră.

O comoară inestimabilă s-ar afla sub picioarele noastre, la o adâncime de 3.000 de kilometri. Specialiştii spun că acestă cantitate de aur existentă în centrul Pământului ar putea servi la placarea planetei cu o folie cu o grosime de patru metri.

În pofida acestui fapt, concentraţia de metale preţioase din mantaua terestră rămâne de 10 până la 1.000 de ori mai ridicată decât ar trebui să fie, potrivit procesului de formare a planetei.

Unii oameni de ştiinţă au avansat ipoteza că atracţia elementelor pentru fier s-a diminuat după ce au fost supuse presiunilor şi temperaturilor mari de pe fundul oceanelor de magmă. Această teorie funcţionează însă numai pentru anumite elemente.

Cercetătorii au propus astfel o altă explicaţie, aceea a unui "bombardament târziu" - în urmă cu 3,8 - 4 miliarde de ani - cu alţi meteoriţi, mai mici, care au adăugat planetei noastre nişte elemente suplimentare, în proporţie de 0,5% - 1%. Fierul lichid se deplasase deja spre centrul Pământului, aurul şi rudele sale siderofile nu au mai căzut pradă atracţiei pentru acesta, astfel încât au rămas la suprafaţă - motiv pentru care poate fi găsit în minele existente în prezent.

Explicaţia este plauzibilă şi seducătoare, însă este dificil de confirmat. Chiar dacă geologii au dovezi vizuale şi tangibile ale acestei "aglomerări târzii" de mici meteoriţi pe Terra, ei nu ştiu dacă acest aport a fost suficient pentru a justifica relativa abundenţă a metalelor preţioase în scoarţa terestră.

Matthias Willbold şi echipa sa de cercetători de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, au efectuat o analiză de o precizie fără precedent a variaţiilor tungstenului - un metal foarte rezistent - de la suprafaţa Terrei.

Rezultatele studiului lor vin în sprijinul teoriei "sosirii târzii" a meteoriţilor.

Deşi scoarţa terestră are aproape peste tot aceeaşi concentraţie de tungsten 182 - un izotop al acestui metal -, acesta nu se regăseşte în aceeaşi concentraţie în unele zone foarte vechi care au scăpat de bombardamentul meteoriţilor, precum Isua, din Groenlanda, formată în urmă cu aproximativ 3,8 miliarde de ani.

Totuşi, astrofizicianul Thorsten Kleine susţine că studiul ridică alte întrebări interesante. Mostrele din Isua, care nu au fost supuse acestui bombardament târziu cu meteoriţi, ar trebui să fie sărace în elemente înalt siderofile. Totuşi, acest lucru nu este adevărat, din motive care încă le scapă specialiştilor, a mai spus acesta.

 

 

Cat Aur are Romania?

 http://www.gandul.info/financiar/topul-statelor-care-detin-cele-mai-mari-rezerve-de-aur-din-lume-cate-tone-de-aur-are-romania-9377066

Băncile centrale din toată lumea au cumpărat în 2011 aproape 440 de tone de aur, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, scrie Business Insider.

Printre statele care au cumpărat cea mai mare cantitate de aur se numără Mexicul, Rusia şi Coreea de Sud. Statul care îşi păstrează cel mai mare procent al rezervelor internaţionale interne în aur este Portugalia, cu peste 90%.

Anul trecut majoritatea băncilor centrale din lume au achiziţionat aur atât cu scopul de a-şi diversifica rezervele valutare cât şi pentru a-şi proteja patrimoniul naţional, scrie publicaţia citată care a realizat un top al statelor cu cele mai mari rezerve de aur din lume.

Rezervele de aur ale României au fost la sfârşitul lunii februarie de 103,7 tone, valoarea acestora fiind estimată de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,435 miliarde de euro. Astfel, rezervele de aur reprezintă circa 13,2% din totalul rezervelor internaţionale ale României, estimate de BNR la nivelul de 33.387 de milioane de euro, potrivit celor mai recente date. Rezervele de aur ale României sunt de 78 de ori mai reduse decât cele ale SUA, stat care ocupă primul loc în clasamentul Business Insider.

Preţul la care s-a tranzacţionat aurul miercuri a fost de circa 1.678 de dolari pe uncie (28,3 grame), potrivit Bloomberg.

Topul statelor cu cele mai mari rezerve de aur din lume

10. India

Statul indian deţine circa 557,7 tone de aur care reprezintă circa 9,2% din rezervele internaţionale totale ale Indiei. Banca centrală din India achiziţionează periodic aur de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Mai mulţi oficiali ai băncii centrale indiene au declarat că instituţia consideră investiţiile în aur drept o strategie sigură, notează Reuters.

9. Olanda

Olanda deţine 612,5 tone de aur, circa 59,8% din rezervele sale internaţionale fiind păstrate în aur. Începând din 1991 Banca Naţională a Olandei a vândul 1.100 de tone de aur, însă instituţia continuă să considere că metalul preţios este "rezerva supremă şi o ancoră de încredere în timpul unor crize financiare. Mai mult, aurul este păstrat pentru diversificarea rezervelor", potrivit secretarului olandez al trezoreriei.

8. Japonia

Rezervele de aur ale statului nipon sunt de circa 765,2 tone, potrivit datelor oficale, însă acestea reprezintă doar 2,9% din rezervele internaţionale totale ale Japoniei. În 2011, Banca Japoniei a vândut aur în valoare de circa 190 de miliarde de euro, injectaţi în economie pentru a calma investitorii străini în urma tsunami-ului care a lovit statul în luna martie.

Exporturile totale de aur ale Japoniei, inclusiv cele private, au fost de circa 100 de tone metrice la nivelul anului trecut.

7. Rusia

Statul rus deţine 883,3 tone de aur care reprezintă circa 9,1% din totalul rezervelor internaţionale ale Federaţiei Ruse. Banca centrală a Rusiei cumpără aur de pe piaţa locală. În trimestrul trei din 2011 a achiziţionat circa 15 tone de aur, în condiţiile în care la începutul anului oficialii instituţiei au anunţat că intenţionează să cumpere peste 100 de tone de aur pentru a-şi consolida rezervele.

6. Elveţia

Elveţia deţine circa 1.040 de tone de aur, respectiv 16,3% din rezervele internaţionale totale ale statului, potrivit datelor oficiale. Între 2000 şi 2005, Banca Naţională a Elveţiei a vândut circa 1.300 de tone de aur, vânzare parţial legată de lansarea monedei unice europene. În 2010, rezervele de aur ale statului elveţian reprezentau circa un sfert din totalul rezervelor internaţionale deţinute pe plan intern.

5. China

Oficial, China deţine 1.054 de tone de aur ce reprezintă doar 1,6% din rezervele sale internaţionale totale. Presa a relatat despre achiziţiile masive de aur ale Chinei de la sfârşitul anului 2011, când statul ar fi încercat să îşi reducă expunerea pe titlurile de stat americane. China cumpără aurul de pe piaţa locală.

4. Franţa

Rezervele de aur ale statului francez sunt de peste 2.435 de tone, reprezentând circa 71,1% din totalul rezervelor internaţionale ale statului. Franţa este unul dintre statele semnatare ale Acordului Băncilor Centrale privind aurul, angajându-se astfel să respecte anumite limitări privind vânzările de aur. Cele 19 state care şi-au asumat acordul au vândul în primul an de la semnare, 2009-2010, circa 10 tone de aur.

3. Italia

Italia deţine peste 2.451 de tone de aur, circa 70% din rezervele internaţionale totale ale statului fiind păstrate în metalul preţios. Cu toate acestea, rezervele totale de aur ale Italiei valorează doar o zecime din datoria publică a statului.

2. Germania

Statul german deţine, oficial, peste 3.396 de tone de aur care reprezintă 71,4% din rezervele sale internaţionale totale. De la începutul lunii septembrie, Germania a vândul 4,7 tone de aur, fiind unul dintre statele semnatare ale acordului privind limitarea vânzărilor de metal preţios. Mare parte din aurul vândut a mers către Ministerul german de Finanţe care a bătut monede comemorative.

1. Statele Unite ale Americii

SUA deţin 8.133 de tone aur. Circa 74,5% din totalul rezervelor internaţionale ale statului sunt în aur.

Cât valorează acum tezaurul trimis ruşilor ?

 Aurul, miză mare pentru investitori

Cotaţia aurului a atins noi recorduri în ultimele zile. Brokerii spun că este cel mai sigur plasament.

Preţul aurului pe Bursele internaţionale a depăşit în această săptămână pragul de 1.500 de dolari pe uncie, atingând astfel un nou record. Potrivit AFP, cotaţia a atins această valoare pe fondul incertitudinilor persistente cu pri vire la evoluţia economiei mondiale.

Astfel, miercuri după-amiază, la Bursa de la Hong Kong, metalul galben a atins valoarearecord de 1.500,70 dolari uncia. Şi argintul a urmat evoluţia pozitivă a aurului şi a atins maximumul ultimilor 31 de ani, la 44,79 dolari pe uncie.



Aurul este considerat în mod tradiţional o valoare de refugiu care permite investitorilor să se protejeze de ameninţările inflaţioniste şi de volatilitatea pieţelor. Văzut ca o mană cerească de investitori, metalul preţios galben a avut în ultimii ani o evoluţie care nu i-a dezamăgit pe cei care au pariat pe el. Câştigurile asigurate de aur sunt greu de trecut cu vederea.

Potrivit brokerilor, factorul declanşator cel mai important rămâne pespectiva inflaţionistă relativ ridicată pentru marile pieţe globale. "În acest context, cel mai sigur refugiu pentru investitorii sofisticaţi rămân aurul şi celelalte metale preţioase", explică brokerii.

Cât valorează acum tezaurul trimis ruşilor


Dacă nu le-am fi trimis ruşilor tezaurul în 1916 şi am fi păstrat neatinsă rezerva de aur din 1944, potrivit lui Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului băncii centrale, România s-ar fi putut clasa pe locul 13 în clasamentul mondial al rezervelor de aur, deci cu aproape 20 de locuri mai sus decât poziţia ocupată acum.

Tezaurul trimis de România la Moscova în două faze, în 1916 şi 1917 includea, pe lângă multe obiecte de patrimoniu, 91,2 tone de aur, nerecuperate până acum, şi care sunt evaluate în prezent la 13 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro).

Potrivit consilierului BNR, dacă celor 91 de tone de aur trimise la Moscova li s-ar adăuga stocul de aur al BNR din 1944, de 244 tone de aur (fond folosit ulterior pentru a plăti datoriile către anumite ţări) şi cele 106 tone incluse în rezerva de aur a BNR astăzi, s-ar ajunge la o cantitate totală de circa 440 tone, care ar poziţiona România pe locul 13 în lume din punct de vedere al rezervelor, imediat sub Banca Centrală Europeană.

 

 

Recent Videos

1068 views - 0 comments
1182 views - 0 comments
1385 views - 0 comments
1113 views - 0 comments

Webs Counter