Romanian History and Culture

A Library of Knowledge from the Web. An Educational Website

Treasures found in Dacia, now in the World  Museums

  

 Kunsthistorisches Museum in Vienna, Austria File:Tezaurul Sannicolau Mare 3.jpg

 http://en.wikipedia.org/wiki/File:Tezaurul_Sannicolau_Mare_3.jpg 

Treasure of Sannicolau Mare, Romania

  File:KHM Wien - Treasure of Nagyszentmiklós.jpg

The Treasure of Sânnicolau Mare is a valuable collection of twenty-three early medieval gold vessels, found in 1799 in Sannicolau Mare  by Pera Vuin.[1] The treasure was soon transferred to Vienna, at that time the capital of the Austro-Hungarian Empire, where it has been ever since. Recently, Romania have issued requests to the Austrian government for its "repatriation".[2][3]

Description

Victorious warrior with captive featured on the ewer from the treasure.[4]
A bull's head bowl from the treasure.

The treasure, consisting of twenty-three gold vessels and variously dated from the 6th to the 10th century, was found in 1799 in the vicinity of Sânnicolau Mare. The figure of the "victorious Prince" dragging a prisoner along by his hair (see figure on the left), and the mythological scene at the back of the golden jar, as well as the design of other ornamental objects, show close affinities with finds at Novi Pazar, Bulgaria and at Sarkel, Russia. Stylistically, Central Asian, Persian-Sassanid and Byzantine influences are predominant.[5]

Inscriptions on a bowl

 

(1) ZENTY ASO E

(2) ANZI ZERA YTZI ASO E

(3) OXSI TZIT MA GILS

Still not translated.

File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure8.jpg

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure8.jpg

Connections

There are different theories regarding to which people did this treasury belonged to. Claims have been made about the Avars,  Bulgars (Proto-Bulgars), Vlachs, Khazars, Pecheneks, Cumans (Qypchaqs) and Magyars.

Bulgar

As noted above, close affinities have been recognized between the Nagyszentmiklós material and that found at Novi Pazar and in Khazar. Archaeologists in both Hungary and Bulgaria consider these affinities to support theories of migration of their ancients. Both were allied with Khazars for a period. The treasure gives some idea of the arts practised within the First Bulgarian Empire, Magyar/Hungarian and Khazar Empire. The treasure belong to Dux Glad and his nephew Achtum.  It was burried in Morisena citadel. 

According to professor Nykola Mavrodinov(based on Vilhelm Thomsen) the script on vessel number 21 is on Bulgarian, written with Greek letters, surrounding a cross, and is saying “Boyl Zoapan made this vessel. Butaul Zoapan intended it for drinking” [6].

File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure10.jpg 

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure10.jpg

Tezaurul de la Sînnicolau Mare, judeţul Timiş

Descoperit în 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul României. Format din 23 de vase, cîntareste aproape 10 kilograme. Studiile recente arata ca vasele ar fi fost eralizate de atelierul unui mester persan de traditie sassanida, comandate fiind de niste conducatori protobulgari care stapîneau asupra Banatului în veacul al X-lea d.Chr. Obiecte se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurele de la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj

Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandative simbolice, 13 medalii romane transformate în medalioane şi alte obiecte. Se află la Muzeul din Viena.

 

Buta-ul

 File:Buta ul.png

 
Lands ruled by Buta-ul

Buta-ul ("the son of Buta", also spelled Butaul) was an Avar noble who ruled the Banat and Bačka regions in the 8th century.

Archaeology

Buta-ul buried a large treasure in northern Banat, near the present day village of Nakovo in Serbia) and the town of Sânnicolau Mare in Romania. The treasure was excavated in 1799, and today it is kept in the Vienna cultural-historical museum. While it was originally believed to belong to Atilla the Hun, research shows that it is posible Bulgar or Avar in origin.

The treasure contains an inscription which identifies its owner: "The great župan Buta-ul, ruler of two Getian lands, Targorska and Eciska, and across the Tisa".

The "great župan" (rendering veliki župan) is a traditional Slavic ruler's title, while "Getian land" was a designation for present day Banat. The land "across the Tisa" is obviously present day Bačka.

The Bulgarian domination on Banat seems to be confirmed by the treasure discovered in 1799 at Sannicolau Mare ,Timiş county Romania

 

Romanian interpretation (Romanian only)

 

Paul Lazăr Tonciulescu - "De la Țara Luanei la Ieud", Editura Miracol, București, 1998

Capitolul II. „Inscripția de pe vasul nr. 21 de la Sânnicolau Mare, cel mai vechi document epigrafic în limba română”

În acest capitol autorul prezintă ipoteza sa cu privire la inscripția de pe vasul nr. 21 din tezaurul descoperit în 1799 la Sânnicolau Mare

Inscripția de pe vasul cu nr. 21 se citește, după părerea autorului, astfel: "+BUILA ZOAPAN TECI DIRETOIRI BUTAUL ZOAPAN TARGORI ITZIRI TAICI". Analizând cuvânt cu cuvânt, a ajuns la următoarele concluzii:

  • BUILA și BUTAUL: Sunt plasate înainte de zoapan și, deci, nu sunt nume comune, ci niște antroponime. Aceasta, deoarece sensul inscripției, luată în ansmablu, se referă la drepturile unor persoane conducătoare de obști.
  • ZOAPAN: Acest cuvânt trebuie citit fonetic. Astfel, zoapanzupan, jupan. Deci zoapan corespunde cuvântului românesc zupan, atestat documentar încă din secolul al X-lea ("...omnibus Zupanis..." și "jupan Dumitru").
  • TECI și TAICI: Corespunde bănățeanului tăce, toate, căci inscripția va fi fost realizată chiar în Banat.
  • DIRETOIRI: Dreptuiri sau drepturi (vezi Direptate).
  • TARGORI: „Nu poate deriva dintr-un tardiv slav trugu, deoarece avem atestarea documentară a pre-existenței cuvântului etrusc terg, „târg”, păstrat în românescul terg, de unde a apărut toponimul Tergoviște > Târgoviște. Aici autorul face o paranteză și relevă că, de altfel, cuvântul terg nu este singurul existent și în română și în etruscă, alte câteva fiind moștenite „încă din perioada când etruscii locuiau în Munții Apuseni, înainte de deplasarea lor spre Albania și apoi în Italia.
  • ITZIRI: Adică iviri, cu alte cuvinte "apariții de scurtă durată sau intrări ale unor străini în târguri". Acest cuvânt reprezenta "vama târgurilor" care, în Evul Mediu, se plătea conducătorilor obștii de către cei care intrau cu mărfuri în târguri, astfel cum menționează multe documente ungurești, printre care și diploma din 1211 a regelui Andrei al II-lea, prin care acesta cedează cavalerilor teutoni vama târgurilor din Țara Bârsei: "...Pe lângă târgurile libere, le-am lasat în întregime dările târgurilor din acea țară...".

Deci "Jupan Buila [are] toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de] ițiri [în] toate târgurile".

În concluzia autorului, „inscripția de pe vasul nr. 21 din tezaurul de la Sânnicolau Mare prezintă numele a doi români din secolul al IX-lea sau poate chiar din secolele anterioare, precum și drepturile pe care aceștia le aveau în calitate de conducători. Cronologic, existența lor este confirmată de menționarea zupanilor/jupanilor în documentele citate, precum și de faptul că ne aflăm într-o perioadă în care ungurii de-abia ajunseseră în Pannonia și nu-și începuseră expansiunea dominației politice la est de Dunăre și Tisa. Ca atare, vama târgurilor încă mai aparținea conducătorilor români de tipul zoapanilor.”

În continuare, Tonciulescu spune că inscripția este un document în limba română arhaică și consemnează un act de recunoaștere a puterii politice și militare din partea obștilor unui conducător feudal local, conducător din neamul căruia, după cum va afirma mai târziu Anonymus, se va naște Ahtum, ucis în cetatea sa de la Cenad.

 

Historical context

The treasure was probably buried in 796, when Pippin, the son of Frankish ruler Charlemagne, penetrated with his army into the centre of Avar caganate near the river Tisa. Buta-ul probably buried his treasure in great hurry before the Frankish army arrived, since the treasure was buried only half metre deep in the ground.

 

Khazar

One school of Hungarian archaeologists maintains that the tenth century gold and silversmiths working in Hungary were actually Khazars.[7] Magyars migrated to Pannonia in 896, and some Khazars tribes, known as the Kabars, settled with them in their new home. The Kabars were skilled gold and silversmiths.

File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure3.jpg

Persian

Khazar art is believed to be modelled on Persian-Sassanide art patterns. The Soviet archaeologist O. H. Bader[8] emphasized the role of the Khazars in the spread of Persian-style silver-ware towards the north. Some of these works may have been re-exported by the Khazars, true to their role as middlemen; others were imitations made in Khazar workshops - the ruins of which have been traced to near the ancient Khazar fortress of Sarkel. The Swedish archaeologist T. J. Arne mentions ornamental plates, clasps and buckles found as far as Sweden, of Sassanide and Byzantine inspiration, manufactured in Khazaria or territories under their influence.[9] Thus, the Khazars, Magyars and Bulgars could have been intermediaries in the spreading of Persian-Sassanide art in Eastern Europe[10].

 

File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure15.jpg

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:KunsthistorischesMuseumSanNicolauMareTreasure15.jpg

 

Central Asian

Several elements of the Treasure of Sannicolau have Central Asian counterparts. One is the scene of the divine Garuda bird lifting up human body. This motif can be found all over Central Asia, India and Siberia. The motif of an animal drinking from the cup has also a general occurrence throughout Eurasia from China, through Siberia, to Hungary. The occurrence of the nautilus shell in the set refers to relations to India, where the animal is native to the Indian Ocean. This relation goes back to the Hephthalites, the white Huns who ruled during the fourth and fifth centuries in Gujarat, Rajastan.[11].

See also

References

  1. ^ Official description at Kunsthistorisches Museum Vienna
  2. ^ Banatenii spera sa recupereze Tezaurul de la Sannicolau. Retrieved September 02, 2008.
  3. ^ Comorile Banatului se intorc acasa. Retrieved September 02, 2008
  4. ^ ЗЛАТНОТО СЪКРОВИЩЕ НА БЪЛГАРСКИТЕ KАНОВЕ - анотация на проф. Иван Добрев. Военна Академия "Г. С. Раковски", София.
  5. ^ László Gy., Rácz I. (1986): A Nagyszentmiklósi kincs Treasure of Nagyszentmiklos. Helikon, Budapest
  6. ^ László Gy., Rácz I. (1986): A Nagyszentmiklósi kincs (Treasure of Nagyszentmiklos). Helikon, Budapest
  7. ^ Dunlop, D. M., "Khazars" in Enc. Judaica, 1971-2 printing.
  8. ^ Bader, O. H., Studies of the Kama Archaeological Expedition (in Russian, Kharkov, 1953)
  9. ^ Arne, T. J., "La Su de et l'Orient", Archives d'Études Orientales, 8º. v.8, Upsala, 1914.
  10. ^ Bálint Cs. (2004): A nagyszentmiklósi kincs. (Treasure of Nagyszentmiklos). Varia Archaeologica Hungarica c. series, XVIa, Budapest
  11. ^ Bálint Cs. (2000): Der Schatz von Nagyszentmiklós in der Bulgarischen Archäologischen Forschung. = Acta Archaeologica Academiae Hungaricae, 51. 1999/2000. 1-4. 429-438

Outer references

 
 
 
Dacian Gold Gallery

Tezaurul de la Tufalău, comuna Boroşneul Mare, judeţul Covasna
Descoperit în 1840, tezaurul era depus într-un vas de ceramică şi avea greutatea de 3 kilograme. Alcătuit din aproximativ 300 de obiecte şi podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o mică parte fiind salvată. În mod deosebit se remarcă toporul din aur. Secolul al VIII-lea î. Chr. Se află la Muzeul de Istorie din Viena.

Brăţara de aur de la Vlad, judeţul Braşov. Se află la Muzeul de Istorie din Viena

Tezaurul de la Biia, judeţul Alba

Descoperit în 1845, constă într-o cană ritualică şi o brăţară din Secolul al VII-lea î. Chr. O piesă se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, iar alta la Viena

 

 
 

Muzeul Naţional din Budapesta

 

Brăţara de la Pipea, comuna Nadeş, judeţul Mureş. A fost făurită în Secolul al V-lea î. Chr. Se află la Muzeul Naţional din Budapesta

2 brăţări de aur asemănătoare cu cea de la Vlad, găsite tot în Transilvania, se află la Muzeul Naţional din Budapesta

Tezaurul de la Şmig, comuna Aţel, judeţul Sibiu. Aparţine epocii bronzului (Secolul al XV-lea î. Chr.). Unele piese sînt păstrate la Muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul Naţional din Bucureşti şi o parte la Muzeul de Istorie din Budapesta

Tezaurul de la Sărăsău, judeţul Satu Mare. Tezaur bogat din Secolele X-VII î. Chr. Este împrăştiat pe la mai multe muzee. O piesă se află la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Tezaurele de la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj

Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 brăţări şi alte fragmente datate la începutul Secolului al V-lea d. Chr. Se află la Muzeul din Budapesta.

 

 

 

 

Recent Videos

1581 views - 1 comment
1616 views - 0 comments
1841 views - 0 comments
1450 views - 0 comments

Webs Counter