Romanian History and Culture

A Library of Knowledge from the Web. An Educational Website.

Dacian Gold Armbands



Photo at:


Volume: 84  Number: 326  Page: 1028–1042

The Sarmizegetusa bracelets

Bogdan Constantinescu1, Ernest Oberländer-Târnoveanu2, Roxana Bugoi1, Viorel Cojocaru1 and Martin Radtke3

1Horia Hulubei National Institute for Nuclear Physics and Engineering, Atomitilor 407, Bucharest 077125, Romania 2National History Museum of Romania, Calea Victoriei 12, Bucharest 030026, Romania 3BAM Federal Institute for Materials Research and Testing, Richard-Willstätter-Strasse 11, Berlin D-12489, Germany

We present the authentication and analysis of these beautiful Dacian bracelets of the first century BC, originally pillaged by treasure hunters and recovered thanks to an international crime chase. They were originally fashioned from gold panned from the rivers or dug from the mines of Transylvania and hammered into the form of coiled snakes. The lack of context is the greatest loss, but a votive purpose is likely given their proximity to the great sacred centre at Sarmizegetusa Regia.

Keywords: Romania, Sarmizegetusa, Dacian, first century BC, gold, bracelets, hoard, sacred centre, World Heritage Site 

Dacian Treasures map

Dacian bracelets (Armbands)

 Background Information

Dacian Gold Armbands

The Dacian bracelets are precious symbols of  Dacia, later an ancient Roman province that corresponds with today Romania. This region was inhabited before the Christian era by the Dacians and Getians . These bracelets were normally made of gold mined from the Carpathian Mountains, also they were made from a gold ore mixed with a very small quantity of silver using techniques that are a marvel to archaeologist, considering the technology of that time. 


These precious gold armbands were considered to be a symbols of power normally worn by high ranking Dacian officials at special ceremonies. These bracelets are a pivotal example of the aesthetic sense of the Dacian people. The definite purpose of these bracelets has not been defined in a concrete way, it has only been hypothesized by historians. Historians believe these bracelets were made, and belonged to royalty and that they were also used for various Dacian rituals, people believe that the bracelets were not the belongings of Dacian peasants but had to be owned by fairly wealthy people because of the fact they are made out of 24k gold.


The beauty and awe of these bracelets is indescribable, and the intricate detail of the design is unmatched, the time and energy that took place with creating these unbelievable works of art can only be estimated. Most all Dacian bracelets that have been recovered have exhibited the same design, these gold bracelets are of spiral design and are based on the same artistic idea, the number of spirals varies from 6 to 8 per bracelet. When the bracelets are uncoiled the majority of the bracelets measure around 2.30 m and others even 2.80 m. Each end of the bracelets is decorated with 7 palm leaf ornaments which are richly decorated with fir-tree motifs which in the middle possessed a row of dots. A few of the recovered bracelets depicted an animal motif which included but not limited to a wolf, snake, and dog, and also contain various geometric and zoomorphic designs.

Recovery Efforts

The bracelets, some of which were illegally taken out of Romania in the 2000s (after practically being stolen from a site in the Orăştie Mountains), were recovered following a lengthy, difficult and controversial effort, with the help of other countries.[1]

Important Facts

As of August 2008, ten people involved with the smuggling of the bracelets, valued at US$4.64 million were to be tried in Bucharest. The jewelry and coins had been looted from Sarmizegetusa Regia, a UNESCO-recognized archaeological site, and sold on the black market.[2]

Important Discoveries

The oldest Dacian-Getae bracelets discovered so far date back to the 3rd and 4th centuries B.C, these gold bracelets are believed to have belonged to a princess or prince.

In the year 2000 near the Sarmizegetusa Regia, the capital of Dacia an astounding discovery in Dacian history was recorded, 15 priceless Dacian gold bracelets were recovered, they are believed to be priceless Dacian artifacts. These bracelets were dug up illegally with the help of medal detectors, these bracelets were found in small compartments within rocks called "cistes" and the bracelets were believed to be placed in the stone by the Dacians for ritual purposes.

Dacian Bracelet Displays Worldwide

In 2007 almost five years after they were illegally taken out of the country, four Dacian gold bracelets dating back nearly 2,000 years are finally being put on display in Romania. Romania's National History Museum decided to put the bracelets on display as part of a new exhibition celebrating 1,900 years of Dacian history. After the Romanian government bought back the bracelets in 2006 they thought the bracelets were a very important part of Dacian culture and wanted to display the beautiful ancient gold bracelets in an exhibition so the people all over the world could experience their timeless beauty. These spiral shaped 24 k gold bracelets possess small accenting palm leaves on their exterior, it was discovered that these four brackets where created by the Dacian people who had mined and extracted the gold from the Carpathian Mountains. The bracelets were said to be in very good condition although their exterior was reported to be very fragile and their handling took a very delicate hands, their weight being approximately 1 kilogram each. Another Dacian gold bracelet was found on sale in Paris, this bracelet will also be on display with the other four.


These gold bracelets have the ability to let modern civilization understand the Dacian culture, the recent discovery of these priceless gold bracelets has had an astonishing influence on the Romanian Archaeological community, it provides remarkable answers to the questions and has confirmed certain hypothesis of who the Dacian people were. The discovery of the bracelets helps to confirm the Dacian culture when compared to accumulated ancient written documents. The discovery of these bracelets confirms the fact that Dacians were mining gold in the Carpathian basin. The finding of the Dacian gold bracelets has helped historians understand the Dacian people more clearly, also they have begun to understand that one of the main reasons that the Romans conquered Dacia is because it was extremely rich in gold deposits which are verified by the existence of the gold bracelets.


Efforts have been made to scientifically authenticate the bracelets. A 2008 study attempted to verify the antiquity of the bracelets by comparing the trace platinum group elements Tin, Tellurium, Antimony, Mercury and Lead in the bracelets to the corresponding quantities in small fragments of natural gold from Transylvania.[3]


 Dacian Gold Gallery


  1. ^ "Dacian gold bracelets at the National Museum of History in Bucharest". January 2007. Retrieved 2009-01-25. "The four now famous Dacian gold bracelets ...". 
  2. ^ via Associated Press. "Alleged smugglers of ancient artifacts to be tried", USA Today, August 7, 2008. Accessed February 3, 2009.
  3. ^ Constantinescu, B., et al. "Micro-SR-XRF and micro-PIXE studies for archaeological gold identification – The case of Carpathian (Transylvanian) gold and of Dacian bracelets", Nuclear Instruments and Methods in Physics Research Section B: Beam Interactions with Materials and Atoms, May 2008, Volume 266, Issue 10. Accessed February 3, 2009.

External links

Retrieved from ""

Duminică, într-o anchetă marca România, te iubesc!, Cetatea Sarmisegetusa, regat devastat de nepăsare şi căutători de aur


 Corespondentul Ştirilor Pro Tv, Alex Dima, prezintă în cadrul emisiunii România, te iubesc!, difuzată de Pro Tv duminică, 18 octombrie, de la ora 18:00, o anchetă despre situaţia actuală a cetăţii Sarmisegetusa, şi despre celebrele brăţări dacice, furate şi recuperate ulterior de statul român

Cei care se încăpăţânează să ajungă până la Sarmisegetusa, în Munţii Orăştiei, pe un drum care, deşi a costat fabuloasa sumă de 78 de miliarde de lei vechi, a fost rupt imediat de ape, constată că locul zace în paragină. Indicatoarele până la cetate, pliantele informative, ghizii sau orice alt detaliu ce ţine de prezentarea civilizată a unui astfel de loc, de o inestimabilă valoare istorică, lipsesc cu desăvârşire. Statul şi-a luat mâna de pe leagănul civilizaţiei dacice şi nici o autoritate a acestuia nu are grijă ca acest loc să fie amenajat, reconstruit şi valorificat. Aşa cum numai pe aceste meleaguri se întâmplă, responsabilitatea este pasată de la un om la altul, până la cel mai înalt nivel cu putinţă. Până la urmă însă, legislaţia proastă, stufoasă şi incompletă, la care s-au adăugat autorităţiele nepăsătoare şi incompetente au făcut ca acest loc să fie al nimănui. Dar, cum se întâmplă mai de fiecare dată, nu lipsesc cei care au de câştigat de pe urma faptului că acest loc este neadministrat şi nepăzit: căutătorii de aur, care mişună nestingheriţi prin zonă.

10 brăţari de aur descoperite într-un an

În ultimii ani, Munţii Orăştiei au fost scormoniţi cu simţ de răspundere şi sute de kilograme de aur, cosoni şi podoabe au fost vândute peste graniţă. Alex Dima a obţinut în premieră un interviu cu Florin Rambetea, zis şi "Brăţară", căutătorul de aur care a descoperit cele zece brăţări dacice în 2000 şi care acum se teme pentru viaţa lui. Acesta s-a lasat cu greu convins sa povesteasca despre anul 2000 cind a fost angajat de doi cămătari din Deva pentru a-i ajuta să sape în munţi şi să găsească aur, precum şi despre momentul descoperirii preţioaselor podoabe, care i-a schimbat viaţa pentru totdeauna, în rău însă. Brăţările au intrat pe piaţa neagră, iar în clipa în care au fost descoperite, statul român a cheltuit sute de mii de euro pentru a le recupera. Însă şi această poveste are ceva cusut cu aţă albă, pentru că există voci care ridică semne de întrebare despre autenticitatea lor. Cei care le-au analizat şi care au semnat expertiza susţin autenticitatea lor, în timp ce un bijutier afirmă cu sinceritate că "dacă ştii compoziţia, se pot face simplu" şi că "băieţii deştepţi fac asta". O poveste dureroasă despre o cetate care cândva era inima unui regat şi despre sumele fabuloase cheltuite de statul român pentru a recupera ceva ce poate fi un veritabil fals, duminică, la România, te iubesc!, într-o investigaţie realizată de Alex Dima.

Artefacte furate de la Sarmizegetusa Regia, recuperate 



Procurori ai Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, prin cooperare judiciara internationala cu autoritatile germane din landul Hessen, au reusit, la data de 5 mai 2011, recuperarea unui nou lot de artefacte antice. Acesta consta într-o spirala dacica din aur în greutate de 934 gr., o pereche de scuturi din fier forjat si 229 monede Koson si Lysimach din aur si argint.

Artefactele apartin tezaurelor sustrase, în perioada 1998-2001, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia (clasat monument istoric pe lista UNESCO), de echipe de braconaj arheologic din judetul Hunedoara, aflate în curs de judecare la Curtea de Apel Alba Iulia si Judecatoria Deva pentru sustragerea si valorificarea ilegala a mai multor tezaure de spirale, scuturi si monede antice, comise în aceeasi perioada, se arata într-un comunicat de presa remis redactiei gândul de catre Ministerul Public.

Piesele au fost recuperate în conformitate cu art. 4 din Conventia de la Roma, UNIDROIT, pentru restituirea bunurilor furate sau exportate ilegal, prin acordarea de catre statul român a justei compensatii cuvenite colectionarilor care au cumparat artefactele. Piesele vor fi depuse, azi 11 mai 2011, la Muzeul National de Istorie al României din Bucuresti.




Comorile dacice sunt furate cu hartile statului roman

Goana dupa aurul Sarmisegetuzei

  • Marţi, 24 noiembrie 2009 10:15

Comorile dacice sunt furate cu hartile statului roman

 Nu stiti unde sa sapati dupa comori la Sarmisegetuza Regia? Va aratam noi! * Statul roman a realizat harti amanuntite ale plasamentelor siturilor * Hartile au ajuns pe mana hotilor * UNESCO ameninta ca scoate vestigiile de pe lista patrimoniului mondial

 In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro - civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati. Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

Vestigiile dacice din Muntii Orastiei ar putea fi scoase de pe lista UNESCO din cauza proastei administrari, dar si a furturilor masive, sub protectia politicenilor influenti. Nu e prima amenintare de acest fel. In anul 2003, fostul secretar de stat Ioan Opris anunta acelasi lucru: cetatile dacice ar putea fi scoase din patrimoniul mondial de valori. Interesant este ca Alexandru Mironov, secretar general al Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO, spune ca acest lucru nu se poate intampla: «Odata intrat pe listele UNESCO, un obiectiv nu mai poate fi scos de acolo. Ce inseamna nebunia asta?». Explicatia acestei nebunii ne conduce la ipoteza, simpla si directa, ca cineva din Romania are un interes deosebit pentru radierea cetatilor dacice din circuitul mondial de valori. Ca furtul sa fie "la liber". Altfel nu se explica... In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 bratari dacice de aur. Pentru a intelege despre ce este vorba trebuie sa ne intoarcem in timp...


O asezare antica de peste 200 de kilometri patrati


Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea. 

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant. 


Megapolisul era format din mai multe nuclee legate intre ele


Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, (foto) cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata. 
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei. „La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“, ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.


Un oras predacic subteran

Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructi cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.


Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori


Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza? Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea ma mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?


Mihaela G.

Lupu Dacian Treasure


 Images with phalerae from the Dacian Silver Treasure found at Lupu, Romania...
The treasurse is dated between the 1st century BC - 1st century AD.
As Romanian archaeologist I.H. Crisan remarked, the female dresses depicted on the phalerae are almost identhicall to those used by Romanian peasant woman in rural areas until the 1950`s. 

Muzeul National al Unirii-Alba Iulia

Descoperiri arheologice aparţinând fazei clasice a civilizaţiei dacice (secolele II a. Chr. – I p. Chr.) provenind din zona capitalei regatului dac, Sarmizegetusa Regia, precum şi din cetăţile dacice reprezentative din judeţul Alba (Căpâlna, Cugir, Piatra Craivii), la care se adaugă tezaurul dacic de argint provenit de la Lupu (comuna Cergău, judeţul Alba), databil în I a. Chr. Ele ilustrează aspecte ale vieţii materiale, dar şi spirituale ale acestei civilizaţii, interferenţele sale cu lumea clasică greco-romană, dar şi cu alte seminţii barbare.

Dacian Treasure from Lupu 

 Video at: 

Images with phalerae from the Dacian Silver Treasure found at Lupu, Romania... The treasurse is dated between the 1st century BC - 1st century AD. As Romanian archaeologist I.H. Crisan remarked, the female dresses depicted on the phalerae are almost identhicall to those used by Romanian peasant woman in rural areas until the 1950`s. Background music is by Silvestru Lungoci 




Recent Videos

Recent Blog Entries

Newest Members