Photo at: http://en.wikipedia.org/wiki/File:KunsthistorischesMuseumDacianBracelet.jpg

Volume: 84  Number: 326  Page: 1028–1042

The Sarmizegetusa bracelets

Bogdan Constantinescu1, Ernest Oberländer-Târnoveanu2, Roxana Bugoi1, Viorel Cojocaru1 and Martin Radtke3

1Horia Hulubei National Institute for Nuclear Physics and Engineering, Atomitilor 407, Bucharest 077125, Romania 2National History Museum of Romania, Calea Victoriei 12, Bucharest 030026, Romania 3BAM Federal Institute for Materials Research and Testing, Richard-Willstätter-Strasse 11, Berlin D-12489, Germany

We present the authentication and analysis of these beautiful Dacian bracelets of the first century BC, originally pillaged by treasure hunters and recovered thanks to an international crime chase. They were originally fashioned from gold panned from the rivers or dug from the mines of Transylvania and hammered into the form of coiled snakes. The lack of context is the greatest loss, but a votive purpose is likely given their proximity to the great sacred centre at Sarmizegetusa Regia.

Keywords: Romania, Sarmizegetusa, Dacian, first century BC, gold, bracelets, hoard, sacred centre, World Heritage Site

© 2010 Antiquity Publications

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1442520 

Dacian Treasures map

Dacian bracelets (Armbands)

 Background Information

Dacian Gold Armbands

The Dacian bracelets are precious symbols of  Dacia, later an ancient Roman province that corresponds with today Romania. This region was inhabited before the Christian era by the Dacians and Getians . These bracelets were normally made of gold mined from the Carpathian Mountains, also they were made from a gold ore mixed with a very small quantity of silver using techniques that are a marvel to archaeologist, considering the technology of that time. 

Meaning

These precious gold armbands were considered to be a symbols of power normally worn by high ranking Dacian officials at special ceremonies. These bracelets are a pivotal example of the aesthetic sense of the Dacian people. The definite purpose of these bracelets has not been defined in a concrete way, it has only been hypothesized by historians. Historians believe these bracelets were made, and belonged to royalty and that they were also used for various Dacian rituals, people believe that the bracelets were not the belongings of Dacian peasants but had to be owned by fairly wealthy people because of the fact they are made out of 24k gold.

Design

The beauty and awe of these bracelets is indescribable, and the intricate detail of the design is unmatched, the time and energy that took place with creating these unbelievable works of art can only be estimated. Most all Dacian bracelets that have been recovered have exhibited the same design, these gold bracelets are of spiral design and are based on the same artistic idea, the number of spirals varies from 6 to 8 per bracelet. When the bracelets are uncoiled the majority of the bracelets measure around 2.30 m and others even 2.80 m. Each end of the bracelets is decorated with 7 palm leaf ornaments which are richly decorated with fir-tree motifs which in the middle possessed a row of dots. A few of the recovered bracelets depicted an animal motif which included but not limited to a wolf, snake, and dog, and also contain various geometric and zoomorphic designs.

Recovery Efforts

The bracelets, some of which were illegally taken out of Romania in the 2000s (after practically being stolen from a site in the Orăştie Mountains), were recovered following a lengthy, difficult and controversial effort, with the help of other countries.^[1]

Important Facts

As of August 2008, ten people involved with the smuggling of the bracelets, valued at US$4.64 million were to be tried in Bucharest. The jewelry and coins had been looted from Sarmizegetusa Regia, a UNESCO-recognized archaeological site, and sold on the black market.^[2]

Important Discoveries

The oldest Dacian-Getae bracelets discovered so far date back to the 3rd and 4th centuries B.C, these gold bracelets are believed to have belonged to a princess or prince.

In the year 2000 near the Sarmizegetusa Regia, the capital of Dacia an astounding discovery in Dacian history was recorded, 15 priceless Dacian gold bracelets were recovered, they are believed to be priceless Dacian artifacts. These bracelets were dug up illegally with the help of medal detectors, these bracelets were found in small compartments within rocks called "cistes" and the bracelets were believed to be placed in the stone by the Dacians for ritual purposes.

Dacian Bracelet Displays Worldwide

In 2007 almost five years after they were illegally taken out of the country, four Dacian gold bracelets dating back nearly 2,000 years are finally being put on display in Romania. Romania's National History Museum decided to put the bracelets on display as part of a new exhibition celebrating 1,900 years of Dacian history. After the Romanian government bought back the bracelets in 2006 they thought the bracelets were a very important part of Dacian culture and wanted to display the beautiful ancient gold bracelets in an exhibition so the people all over the world could experience their timeless beauty. These spiral shaped 24 k gold bracelets possess small accenting palm leaves on their exterior, it was discovered that these four brackets where created by the Dacian people who had mined and extracted the gold from the Carpathian Mountains. The bracelets were said to be in very good condition although their exterior was reported to be very fragile and their handling took a very delicate hands, their weight being approximately 1 kilogram each. Another Dacian gold bracelet was found on sale in Paris, this bracelet will also be on display with the other four.

Significance

These gold bracelets have the ability to let modern civilization understand the Dacian culture, the recent discovery of these priceless gold bracelets has had an astonishing influence on the Romanian Archaeological community, it provides remarkable answers to the questions and has confirmed certain hypothesis of who the Dacian people were. The discovery of the bracelets helps to confirm the Dacian culture when compared to accumulated ancient written documents. The discovery of these bracelets confirms the fact that Dacians were mining gold in the Carpathian basin. The finding of the Dacian gold bracelets has helped historians understand the Dacian people more clearly, also they have begun to understand that one of the main reasons that the Romans conquered Dacia is because it was extremely rich in gold deposits which are verified by the existence of the gold bracelets.

Authentication

Efforts have been made to scientifically authenticate the bracelets. A 2008 study attempted to verify the antiquity of the bracelets by comparing the trace platinum group elements Tin, Tellurium, Antimony, Mercury and Lead in the bracelets to the corresponding quantities in small fragments of natural gold from Transylvania.^[3]

 Dacian Gold Gallery

Dacian gold in Kunsthistorisches Museum from Vienna	Kunsthistorisches Museum Dacian Bracelet from Vienna	Vienna	Vienna
Vienna	Vienna	Vienna	Vienna
Vienna	Vienna	Vienna	Vienna
Vienna	Vienna	Vienna	Vienna
Vienna	Vienna

References

External links

http://www.ccm.ro/muzeu/podoabe_htm/bracelets.htm

http://www.artline.ro/1_585_Dacian_gold_bracelets_at_the_National_Museum_of_History_in_Bucharest_11510.html

Retrieved from "http://en.wikipedia.org/wiki/Dacian_bracelets"

Piese din aur din tezaurul Muzeului Unirii, păzite zi şi noapte

Bijuterii din cele mai vechi epoci descoperite pe teritoriul judeţului Alba, de 122 ani până în prezent, au fost scoase în premieră într-o expoziţie la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Cele 150 de bijuterii şi monede care fac parte din tezaurul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia provin dintr-o vastă perioadă de timp ce se întinde din epoca bronzului până la sfârşitul secolului al XX-lea. Articol complet.

 

Bratarile dacice, expuse la Alba-Iulia

 Jumatate din bratarile dacice recuperate de Statul Roman au fost expuse astazi, Miercuri, 26 Mai 2010, la Muzeul National al Unirii din Alba-Iulia. Pe de alta parte, procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, a declarat astazi ca celelalte 12 bratari au fost date deja in urmarire internationala.

"Mai sunt de recuperat exact jumatate din bratarile identificate. Avem piste, toate cele 12 sunt in urmarire internationala si avem diverse informatii privind locurile unde s-ar afla ele, privind persoanele, sunt anumite persoane in curs de investigare. In cursul acestui an, ne asteptam sa recuperam o spirala, precum si alte artefacte importante care s-au sustras in aceeasi perioada cu spirala", a declarat procurorul Augustin Lazar.

Sechestru pe conturi

Lazar a precizat ca Statul Roman isi va recupera investitia facuta pentru recuperarea artefactelor, mai multe bunuri si conturi fiind deja sub sechestru.

"S-au sechestrat conturi in Elvetia, s-au sechestrat depozite in valuta la banci din Orastie, vreo 4-5 depozite in dolari si euro, apoi autoturisme, imobile, bunuri in care s-a investit, de exemplu o spalatorie auto din Deva. Realitatea e ca s-au luat masuri asiguratorii, exista o lista foarte lunga de bunuri care sunt sechestrate mobile si imobile si bani care sunt sechestrati din conurile bancare si care asteapta o hotarare a instantei. Sunt pana acum trei dosare in curs. Primul, in care instanta s-a pronuntat si a si dat o hotarare de condamnare. Exista un al doilea dosar cu vreo zece inculpati, care e pe rolul Judecatoriei Deva si exista un alt dosar cu 5 invinuiti, care este in stadiu de finalizare", a sintetizat procurorul stadiul in care se afla cercetarile in cazul bunurilor sustrase din Muntii Orastiei.

Metode inspirate din filme

Pe de alta parte, acesta a aratat ca imaginatia braconierilor arheologici este demna de un scenariu de film. El a precizat ca metodele pe care le folosesc sunt deosebit de originale si a exemplificat cu situatia in care acestia, pentru a-si justifica prezenta in zona siturilor din Muntii Orastiei, se degizeaza in cio bani, cumparand turme de oi, pe care le campeaza in apropierea locurilor unde efectueaza sapaturi ilegale, si magari cu care transporta echipamentele si pe ustensilele folosite.

Declaratiile au fost facute cu ocazia vernisajului expozitiei "Mirajul Aurului", gazduita pana in 10 iunie de Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. Expozitia aduce mai multe premiere, fiind pentru prima data cand toate cele 12 bratari dacice din aur masiv recuperate pana in prezent sunt expuse deodata.

De asemenea, este pentru prima data cand muzeul prezita unele piese din aur din propria colectie, exponatele acoperind o perioada de circa 4.000 de ani.

"Analize de la Cambridge contrazic interpretarea celor de la Bucureşti!"

Christian Levant
2 afişăriLuni 26 feb 2007

O somitate în domeniul arheologiei şi numismaticii, prof. dr. Constantin Preda, este prima personalitate care combate cu argumente teoria oficială a autenticităţii aşa-ziselor "brăţări dacice"

Surprizele se ţin lanţ în afacerea "Aurul dacic". Un reputat arheolog, prof. dr. Constantin Preda, aruncă o dublă provocare pentru lumea academică, în care se dezbate în surdină cazul aşa-zisului Tezaur de la Sarmizegetusa. "Brăţările nu sunt autentice" şi, mai mult, "există analize făcute la Cambridge care contrazic interpretarea celor de la Bucureşti"! Asta susţine, cu argumente, profesorul Preda, o somitate în lumea arheologiei şi a numismaticii. Mai mult, afacerea brăţărilor dacice face victime în rândul celor care le-au autentificat: fizicianul arheometrist Viorel Cojocaru, unul dintre membrii "Comisiei brăţărilor" de la IFA Măgurele, şi-a dat demisia. Nu în ultimul rând, Iulian Ceia, alias "Pionul", continuă dezvăluirile din culisele afacerii judiciaro-politice "Brăţările dacice".

"Nu sunt nici primul şi nici singurul care nu crede în caracterul autentic al brăţărilor respective. De când au apărut pe piaţa occidentală au existat suspiciuni în acest sens (...) Singurul argument invocat până acum în favoarea originii lor geto-dacice este cel al analizelor efectuate de Institutul de Fizică <> . Nu punem la îndoială exactitatea acestor analize, ci interpretarea lor. Niciun fel de analize nu poate stabili autenticitatea unui obiect antic, mai ales atunci când nu ai niciun termen de comparaţie, ca în cazul de faţă. Analize similare făcute în Anglia, la Cambridge, contrazic interpretarea celor de la Bucureşti!" Este intervenţia şocantă a profesorului dr. Constantin Preda, o somitate în domeniul arheologiei - fost director al Institutului de Arheologie din Bucureşti şi actual preşedinte al Societăţii Numismatice Române. Profesorul dr. Constantin Preda s-a adresat, mai întâi, Ministerului Culturii cu un memoriu în care combătea, cu argumente, teoria aşa-ziselor brăţări dacice. Pentru că nu a primit niciun răspuns, la un moment dat, întâlnindu-se la Biblioteca Academiei cu Ion Cristoiu, i-a încredinţat acestuia argumentaţia sa privind "cazul brăţărilor". Astfel, recent, "teoria Preda", în cazul brăţărilor, a apărut în presă, fără ca autorităţile să aibă până în prezent vreo reacţie pro sau contra. Cele şapte teze ale "teoriei Preda" le reproducem şi noi pe pagina de internet a ziarului. Tocmai pentru că este prima voce autorizată care a decis să ia poziţie împotriva "campaniei deşănţate şi a circului mediatic al brăţărilor", Adevărul a încercat să afle amănunte despre această misterioasă "expertiză de la Cambridge" care ar putea răsturna din temelii teza oficială a aşa-ziselor "brăţări dacice".

Viorel Cojocaru: "Procuratura ar fi trebuit să ştie"

"Eu nu am auzit de nişte analize făcute la Cambridge cu brăţările astea. Nu. Englezii sunt destul de tari în arheometrie, dar eu nu am auzit că o brăţară ar fi mers la Cambridge. Dacă ar fi existat aşa ceva, adică astfel de analize la Cambridge, Procuratura ar fi trebuit să ştie. Eu nu am mai auzit de nicio expertiză efectuată în străinătate, în afară de expertiza unei nemţoaice, efectuată acum vreo cinci ani, când au apărut rumorile astea cu brăţările. Domnul Preda are o statură, are un nume, are o vârstă, dar ceea ce spune dânsul trebuie luat sub semnul întrebării. Dacă vă convine să publicaţi, la urma urmei dânsul răspune. Eu nu pot să-l combat, pentru că nu cunosc nimic. Dânsul o fi avut informaţii, iar până la proba contrarie cred în ceea ce spune, că a văzut fotografia unei brătări pe acea broşură", susţine, în combaterea "tezei Preda", fizicianul arheometrist Viorel Cojocaru.

"Mi-am dat demisia din cauza acestor brăţări"

"Repet, eu până acum nu am auzit de treaba asta, dar ceea ce spune dânsul (n.r. - prof. dr. C. Preda) nu mi se pare demn de luat în seamă. Dânsul a mai spus ceva acolo: că există dovezi precum ca aceşti kosoni sunt medievali. Nu există o asemenea dovadă. Deci, singurul lucru pentru care eu pot să-l combat este în problema kosonilor: susţinerea dânsului că ar fi medievali. Acolo am nişte date. Dar încolo, nu. Eu în afară de kosoni nu pot să spun. Dar, atâta timp cât fabulează despre kosoni, pot să cred că fabulează şi în ce priveşte brăţările dacice. Dar asta este părerea mea... Nu pot să spun mai multe. Şi aşa mi-a adus destule necazuri treaba asta. Mi-am dat şi demisia din cauza acestor brăţări. A fost o neînţelegere cu şeful de contract, cu domnul Constantinescu", ne-a declarat, în exclusivitate, Viorel Cojocaru. Aşadar, omul care a afirmat public şi ştiinţific că brăţările sunt făcute din aur de 24 de carate şi-a dat demisia. Conform domniei sale, contractul proiectului la care lucra avea în vedere aurul dacic şi o grămadă de alte tezaure antice.

Preşedintele Societăţii Numismatice Române, prof. dr. Constantin Preda, aruncă bomba în Afacerea brăţărilor

- Domnule profesor Constantin Preda, aţi vorbit recent, aţi lansat informaţia despre nişte analize făcute în Anglia, la Cambridge care "contrazic interpretarea celor de la Bucureşti". Ce este cu aceste misterioase analize de la Cambridge?
- Am vorbit deja cu un coleg al meu din Anglia, care mi-a spus cespre această expertiză de la Cambridge. Dacă mai am ceva informaţii, voi veni cu nişte date suplimentare. Să vedem unde o fi ajuns brăţara, care ştiu că era acolo.

- Deci există o brăţară de aur dacică la Londra?
- Da, sigur că da.

- E vorba despre o brăţară adevărată, originală, nu?
- Nu, este tot din acestea, din aceeaşi serie.

- Da?
- Da, sigur că da. Eu am văzut o brăţară pe coperta unei broşuri aduse de un prieten de-al meu de la Londra, acum vreo doi ani, dacă nu chiar mai mult de doi ani. Şi, de atunci, există suspiciunea că brăţările sunt false. Cel care poseda această brăţară se întreba - nu numai el şi alţii, pentru că o fi avut mai multe brăţări, una singură apărea doar pe copertă -, se întreba, deci, dacă toate astea sunt sau nu originale. De-aia au şi făcut analize la Cambridge.

- Deci au fost făcute analize la Cambridge pentru astfel de brăţări?
- Da, păi este scris acolo în articolul meu. Am scris că rezultatele analizelor de la Cambridge nu confirmă concluziile de la Bucureşti în privinţa interpretării rezultatelor. Pentru că analiza este una şi interpretarea este alta.

- Cunoaşteţi cumva ce tip de analize s-au făcut la Cambridge?
- Asta nu mai ştiu. Nu cunosc astfel de amănunte. El, colegul meu, atâta mi-a spus: că s-au făcut analize care nu confirmă vechimea.

- Vă referiţi la vechimea brăţării? Dar cum şi-au dat seama de vechime, pentru că asta nu se poate stabili cu metodele clasice tip C 14, valabile doar pentru substanţele organice?
- Vechimea în sensul că apare în analiza de la Cambridge o componentă care aparţine unei tehnologii mai noi.

- Este senzaţional ceea ce spuneţi dumneavoastră şi, practic, schimbă din temelii, răstoarnă pur şi simplu teoria oficială a aşa-ziselor brăţări dacice!...
- Este puţinul din ceea ce am obţinut prin telefon. Eu nu le pot confirma decât în baza unei discuţii amicale. Vă rog să nu interpretaţi mai mult decât vă ofer eu.

Adică faptul că, din informaţiile pe care le am din Anglia, la Cambridge nu au fost confirmate rezultatele de la Bucureşti. Este tot ceea ce am scris. Mai mult de atât nu pot spune decât după ce voi vorbi cu prietenul meu din Anglia.

În concluzie trebuie să se înţeleagă că eu sunt împotriva ideii de originalitate, adică afirm că brăţările nu sunt autentice.

Eu sunt împotriva ideii de originalitate, adică afirm că brăţările nu sunt autentice. (...) Am scris că rezultatele analizelor de la Cambridge nu confirmă concluziile de la Bucureşti în privinţa interpretării rezultatelor. Pentru că analiza este una şi interpretarea este alta.
prof. dr. C. Preda

Atâta timp cât fabulează despre kosoni, pot să cred că fabulează şi în ce priveşte brăţările dacice. Dar asta este părerea mea... Nu pot să spun mai multe. Şi aşa mi-a adus destule necazuri treaba asta.
Viorel Cojocaru Afacerea brăţărilor, o maradona judiciaro-politică?

"Până să-mi dau seama ca Năstase era ţinta, am crezut că procurorii vor să-i acopere pe poliţiştii din zonă: pe cei de la <> , pe cei de la <> ... Vă daţi seama cât de amplă a fost treaba asta cu brăţările, cu kosonii, dacă aveau protecţie de la <> ?" Astfel îşi reîncepe Iulian Ceia firul dezvălurilor sale despre culisele afacerii "Aurul dacic - tezaurul de la Sarmizegetusa". În premieră absolută, el dezvăluie "tehnica de lucru"- o maradona judiciaro-politică - a unei reţele de crimă organizată în care infractorii erau mână în mână cu oamenii legii. "Manevra asta, o maradona în toată regula, au învăţat-o cei din Deva de la nişte sârbi. Victimele, găinile cum le zic ei, erau italieni, de obicei. Italieni sau austrieci (n. r. - există informaţii că, în afară de italieni şi austrieci, în România, în zona Deva-Orăştie, veneau oameni dornici de aventură din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii: SUA, Australia, Japonia - toţi dornici de a participa la acest sport extrem: <> ). Cum făceau? Îngropau brăţările sau alte obiecte în proximitatea unor zone unde au fost cetăţi dacice. Le îngropau destul de adânc. Pe urmă îi chemau pe doritorii de antichităţi: italienii, austriecii sau ce erau ei. Urma un scenariu bine pus la punct. În prima zi nu găseau nimic sau găseau prostii, lucruri mărunte. A doua zi spuneau: <> . Şi tot aşa, se crea o regie perfectă. Ca, într-un final, să găsească ceva consistent. Cum v-am spus, aveau protecţie de la <> . Şeful zonal de la <> participa la astfel de maradone împreună cu finul său, care mergea înainte să facă tranzacţia cu banii cu căutătorii de comori, nişe localnici amărâţi din zonă. La un moment dat, le ieşea în faţă cel de la <> : <> . Finul poliţistului se prefăcea că discută cu poliţistul şi le zicea celor surprinşi: <> . Şi mai cotizau săracii 2-3.000 de euro. Şi rămâneau şi fără obiecte, brăţări sau ce erau acolo, şi fără bani. Şi astfel de maradone au fost cu zecile", mărturiseşte Iulian Ceia. Aşadar procurorii îi acopereau pe poliţiştii care erau mână în mână cu infractorii. Şi, pentru ca toate să aibă un nume şi să nu se vadă din avion manevra lor, procurorii au pus afacerii un <> , cu ţintă directă: Năstase".

Cele şapte teze ale "teoriei <> " despre non-autenticitatea brăţărilor
Profesorul dr. Constantin Preda s-a adresat, mai întâi, Ministerului Culturii cu un memoriu în care combătea, cu argumente, teoria aşa-ziselor brăţări dacice. Pentru că nu a primit niciun răspuns, la un moment dat, întâlnindu-se la Biblioteca Academiei cu Ion Cristoiu, i-a încredinţat acestuia argumentaţia sa privind "cazul brăţărilor". Astfel, "teoria Preda" în cazul brăţărilor a apărut în presă, fără ca autorităţile să aibă până în prezent vreo reacţie pro sau contra. Cele şapte teze ale "teoriei Preda" le reproducem şi noi pe pagina de internet a ziarului.

Teza 1: "Brăţările n-au fost şi nici nu puteau fi descoperite la Sarmizegetusa". Argument: "De regulă, tezaure de obiecte sau monede apar în afara aşezărilor, şi nu în cuprinsul acestora".
Teza 2: "Geto-dacii n-au prelucrat şi utilizat în vreun fel aurul". Şi corolarul acestei teze: "Monedele din aur de tip Koson - creaţii ale epocii Renaşterii transilvanene". Argument: "Dacii au excelat, în schimb, în meşteşugul prelucrării argintului".

Teza 3: "<> aurului, în tezaurele deja descoperite". Argument: "Din cele peste 40 de tezaure descoperite întâmplător, majoritatea în Transilvania, nu a apărut nici un obiect din aur".

Teza 4: "Brăţările-şablon". Argument: "Din experienţa de până acum, nu numai de la noi, ci şi din alte zone geografice, rezultă că niciodată, cel puţin pentru această epocă istorică, nu exista nici un tezaur în care să se afle acelaşi tip de obiect - în cazul de faţă, numai brăţări de acelaşi fel".

Teza 5:"Lipsa continuităţii culturii aurului şi în particular a brăţărilor". Argument: "Din experienţă, nu rezultă că în viaţa unei anumite lumi antice apare instantaneu un metal nobil, care să fie de îndată transformat într-un singur tip de obiect şi la fel de repede să dispară fără urmă şi fără nici o explicaţie".

Teza 6: "Greutatea diferită/diferenţa relativ mare între greutatea brăţărilor din argint şi din aur". Argument: "Este exclus ca, în acelaşi timp, poate şi în aceleaşi ateliere, meşterii geto-daci să fi făcut asemenea diferenţe de tip şi greutate, chiar dacă este vorba de metale diferite".

Teza 7: "Diferenţe de greutate între brăţări". Argument: "Din cele constatate la analize, între brăţările respective există diferenţe de greutate, adesea chiar destul de mari". Profesorul Preda vrea să se înţeleagă foarte clar că intervenţia sa "nu este îndreptată exclusiv pentru a dovedi că nu avem de-a face cu obiecte autentice, ci de a stăvili aceasta mediatizare deşănţată, pe de o parte, şi pe de alta, de a lăsa ca decizia să aparţină adevăraţilor specialişti, decizie care să se sprijine pe argumente solide de ordin istoric şi cultural, şi nu pe simple impresii". Profesorul Preda este surprins de lipsa de reacţe a lumii academice. "Lumea academică deocamdată nu ia atitudine. Trebuia Institutul de Arheologie, prin directorul Alexandru Vulpe - trebuia şi el să răspundă. Numai că el este genul de om care nu vrea să se complice. Asta este toată povestea. Eu sunt convins că şi el gândeşte la fel, dar nu cred că vrea să se complice. Singurul Babeş care s-a pronunţat dar, mă rog, el s-a băgat în treaba asta pentru că a fost trimis în comisie la Frankfurt şi, atunci, era normal, pentru că, din moment ce spui de la început că sunt originale, este greu să mai dai înapoi". Profesorul Preda ne explică ce vrea de fapt să se înţeleagă din intervenţia sa publică. "Intervenţia mea a fost făcută cu dorinţa de a se pune capăt acestei propagande deşănţate în jurul acestor brăţări. Nu aş putea în nici un caz să pun în discuţie faptul că ministerul a cumpărat aceste brăţări, întrucât, atâta timp cât există dubii şi deci situaţia este 50/50 la sută, să zicem aşa, ministerul nu trebuia să rămână indiferent. Ceea ce s-a întâmplat după achiziţionare, acest lucru trebuia făcut cu tact, fără atâta zgomot, fără atâta propagandă şi autenticitatea sau non-autenticitatea trebuia să se discute într-un cerc restrâns de specialişti, care să decidă asupra lor, şi nu să lase la întâmplare sau să se lase să se înţeleagă că de sus este asigurată autenticitatea, şi nu de la baza ei. Asta este esenţa intervenţiei mele", susţine prof. dr. C-tin Preda. Cu părere de rău, ilustrul arheolog şi numismat concluzionează: "Deocamdată, până în prezent, nu am luat la cunoştinţă de nicio atitudine a vreunui arheolog-specialist, cu suficientă experienţă în domeniu care să se fi pronunţat, fără echivoc şi sub iscălitură, în favoarea caracterului autentic al acestor brăţări". Nici noi.

PUNCTE DE VEDERE ASUPRA BRÃŢÃRILOR DACICE DE AUR Read on Line at: http://www.instarhparvan.ro/pagini%20institutimag%20luccru/reviste%20pdf/mca2007/07.pdf

 

Cinci traficanţi de comori dacice sunt cercetaţi pentru valorificarea ilegală a unor tezaure în valoare de peste patru milioane de euro

Cinci persoane, care în urmă cu câţiva ani s-au asociat într-o grupare infracţională, sunt urmărite penal pentru că au valorificat ilegal mai multe tezaure arheologice pe piaţa neagră a antichităţilor, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Citeşte articolul.

 

 

Cinci persoane, intre care un ofiter de politie, trimise in judecata in dosarul bratarilor dacice

 Cinci persoane, intre care un ofiter de politie si un subofiter de politie in rezerva din Hunedoara, care sunt cercetate in dosarul privind furtul si vanzarea bratarilor dacice, au fost trimise in judecata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.
Potrivit unui comunicat de presa transmis de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, cei cinci, intre care un ofiter de politie si un subofiter de politie in rezerva din Hunedoara, sunt cercetati pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni, efectuarea neautorizata de detectii si sapaturi in siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor, abuz in serviciu contra intereselor publice, informeaza Mediafax.

Potrivit rechizitorului, in perioada 1998 - 2007 inculpatii s-au constituit intr-o asociatie infractionala care a desfasurat activitati sistematice de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, in urma carora a sustras si valorificat ilegal mai multe tezaure arheologice pe piata neagra a antichitatilor, interna si internationala, care au fost pierdute pentru patrimoniul cultural national.

Printre obiectele sustrase si traficate se afla si celebrele bratari dacice, unele dintre obiecte recuperate sau rascumparate de statul roman.

Procesul celor cinci persoane urmeaza sa se judece la Judecatoria Deva.

O alta cauza in dosarul "Aurul dacic", in care au fost condamnati unsprezece hunedoreni, se afla in prezent pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia, care trebuie sa judece apelurile declarate atat de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara, cat si de inculpati impotriva sentintei pronuntate in acest dosar la sfarsitul anului trecut.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia in 13 mai, iar joi a avut loc cel de-al doilea termen in care instanta a hotarat sa amane judecare pana in data de 16 septembrie 2010.

Statul roman a recuperat pana in prezent 12 bratari dacice din aur din cele 15 astfel de obiecte despre care se stie ca au fost sustrase din situl Sarmizegetusa Regia. Cele 12 bratari se afla in patrimoniul Muzeului National de Istorie al Romaniei (MNIR).

Procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, declara in 26 mai ca autoritatile romane spera sa recupereze in acest an o noua bratara dacica din cele 24 sustrase din siturile din Muntii Orastiei de braconierii arheologici.

 

 

Duminică, într-o anchetă marca România, te iubesc!, Cetatea Sarmisegetusa, regat devastat de nepăsare şi căutători de aur

 Corespondentul Ştirilor Pro Tv, Alex Dima, prezintă în cadrul emisiunii România, te iubesc!, difuzată de Pro Tv duminică, 18 octombrie, de la ora 18:00, o anchetă despre situaţia actuală a cetăţii Sarmisegetusa, şi despre celebrele brăţări dacice, furate şi recuperate ulterior de statul român

Cei care se încăpăţânează să ajungă până la Sarmisegetusa, în Munţii Orăştiei, pe un drum care, deşi a costat fabuloasa sumă de 78 de miliarde de lei vechi, a fost rupt imediat de ape, constată că locul zace în paragină. Indicatoarele până la cetate, pliantele informative, ghizii sau orice alt detaliu ce ţine de prezentarea civilizată a unui astfel de loc, de o inestimabilă valoare istorică, lipsesc cu desăvârşire. Statul şi-a luat mâna de pe leagănul civilizaţiei dacice şi nici o autoritate a acestuia nu are grijă ca acest loc să fie amenajat, reconstruit şi valorificat. Aşa cum numai pe aceste meleaguri se întâmplă, responsabilitatea este pasată de la un om la altul, până la cel mai înalt nivel cu putinţă. Până la urmă însă, legislaţia proastă, stufoasă şi incompletă, la care s-au adăugat autorităţiele nepăsătoare şi incompetente au făcut ca acest loc să fie al nimănui. Dar, cum se întâmplă mai de fiecare dată, nu lipsesc cei care au de câştigat de pe urma faptului că acest loc este neadministrat şi nepăzit: căutătorii de aur, care mişună nestingheriţi prin zonă.

10 brăţari de aur descoperite într-un an

În ultimii ani, Munţii Orăştiei au fost scormoniţi cu simţ de răspundere şi sute de kilograme de aur, cosoni şi podoabe au fost vândute peste graniţă. Alex Dima a obţinut în premieră un interviu cu Florin Rambetea, zis şi "Brăţară", căutătorul de aur care a descoperit cele zece brăţări dacice în 2000 şi care acum se teme pentru viaţa lui. Acesta s-a lasat cu greu convins sa povesteasca despre anul 2000 cind a fost angajat de doi cămătari din Deva pentru a-i ajuta să sape în munţi şi să găsească aur, precum şi despre momentul descoperirii preţioaselor podoabe, care i-a schimbat viaţa pentru totdeauna, în rău însă. Brăţările au intrat pe piaţa neagră, iar în clipa în care au fost descoperite, statul român a cheltuit sute de mii de euro pentru a le recupera. Însă şi această poveste are ceva cusut cu aţă albă, pentru că există voci care ridică semne de întrebare despre autenticitatea lor. Cei care le-au analizat şi care au semnat expertiza susţin autenticitatea lor, în timp ce un bijutier afirmă cu sinceritate că "dacă ştii compoziţia, se pot face simplu" şi că "băieţii deştepţi fac asta". O poveste dureroasă despre o cetate care cândva era inima unui regat şi despre sumele fabuloase cheltuite de statul român pentru a recupera ceva ce poate fi un veritabil fals, duminică, la România, te iubesc!, într-o investigaţie realizată de Alex Dima.

Artefacte furate de la Sarmizegetusa Regia, recuperate

http://www.mediasinfo.ro/artefacte-furate-de-la-sarmizegetusa-regia-recuperate/2011/05/12/ 

Procurori ai Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, prin cooperare judiciara internationala cu autoritatile germane din landul Hessen, au reusit, la data de 5 mai 2011, recuperarea unui nou lot de artefacte antice. Acesta consta într-o spirala dacica din aur în greutate de 934 gr., o pereche de scuturi din fier forjat si 229 monede Koson si Lysimach din aur si argint.

Artefactele apartin tezaurelor sustrase, în perioada 1998-2001, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia (clasat monument istoric pe lista UNESCO), de echipe de braconaj arheologic din judetul Hunedoara, aflate în curs de judecare la Curtea de Apel Alba Iulia si Judecatoria Deva pentru sustragerea si valorificarea ilegala a mai multor tezaure de spirale, scuturi si monede antice, comise în aceeasi perioada, se arata într-un comunicat de presa remis redactiei gândul de catre Ministerul Public.

Piesele au fost recuperate în conformitate cu art. 4 din Conventia de la Roma, UNIDROIT, pentru restituirea bunurilor furate sau exportate ilegal, prin acordarea de catre statul român a justei compensatii cuvenite colectionarilor care au cumparat artefactele. Piesele vor fi depuse, azi 11 mai 2011, la Muzeul National de Istorie al României din Bucuresti.

Goana dupa aurul Sarmisegetuzei

• Marţi, 24 noiembrie 2009 10:15

Comorile dacice sunt furate cu hartile statului roman

 Nu stiti unde sa sapati dupa comori la Sarmisegetuza Regia? Va aratam noi! * Statul roman a realizat harti amanuntite ale plasamentelor siturilor * Hartile au ajuns pe mana hotilor * UNESCO ameninta ca scoate vestigiile de pe lista patrimoniului mondial

 In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro - civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati. Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

 
Vestigiile dacice din Muntii Orastiei ar putea fi scoase de pe lista UNESCO din cauza proastei administrari, dar si a furturilor masive, sub protectia politicenilor influenti. Nu e prima amenintare de acest fel. In anul 2003, fostul secretar de stat Ioan Opris anunta acelasi lucru: cetatile dacice ar putea fi scoase din patrimoniul mondial de valori. Interesant este ca Alexandru Mironov, secretar general al Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO, spune ca acest lucru nu se poate intampla: «Odata intrat pe listele UNESCO, un obiectiv nu mai poate fi scos de acolo. Ce inseamna nebunia asta?». Explicatia acestei nebunii ne conduce la ipoteza, simpla si directa, ca cineva din Romania are un interes deosebit pentru radierea cetatilor dacice din circuitul mondial de valori. Ca furtul sa fie "la liber". Altfel nu se explica... In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 bratari dacice de aur. Pentru a intelege despre ce este vorba trebuie sa ne intoarcem in timp...

O asezare antica de peste 200 de kilometri patrati

Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea. 

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant. 

Megapolisul era format din mai multe nuclee legate intre ele

Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, (foto) cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata. 
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei. „La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“, ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.

Un oras predacic subteran


Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructi cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.

Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori

Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza? Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea ma mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?

Mihaela G.

 Images with phalerae from the Dacian Silver Treasure found at Lupu, Romania...
The treasurse is dated between the 1st century BC - 1st century AD.
As Romanian archaeologist I.H. Crisan remarked, the female dresses depicted on the phalerae are almost identhicall to those used by Romanian peasant woman in rural areas until the 1950`s.

  http://wn.com/Romanian_Treasure 

Muzeul National al Unirii-Alba Iulia

Descoperiri arheologice aparţinând fazei clasice a civilizaţiei dacice (secolele II a. Chr. – I p. Chr.) provenind din zona capitalei regatului dac, Sarmizegetusa Regia, precum şi din cetăţile dacice reprezentative din judeţul Alba (Căpâlna, Cugir, Piatra Craivii), la care se adaugă tezaurul dacic de argint provenit de la Lupu (comuna Cergău, judeţul Alba), databil în I a. Chr. Ele ilustrează aspecte ale vieţii materiale, dar şi spirituale ale acestei civilizaţii, interferenţele sale cu lumea clasică greco-romană, dar şi cu alte seminţii barbare.

Dacian Treasure from Lupu 

 Video at:

http://www.pasthorizons.tv/tv/view/432/dacian-treasure-from-lupu/ 

Images with phalerae from the Dacian Silver Treasure found at Lupu, Romania... The treasurse is dated between the 1st century BC - 1st century AD. As Romanian archaeologist I.H. Crisan remarked, the female dresses depicted on the phalerae are almost identhicall to those used by Romanian peasant woman in rural areas until the 1950`s. Background music is by Silvestru Lungoci